7 octombrie 2022

Raliul Bucovinei

Ediția a XI-a, 17 – 18 iunie

Ghidul spectatorului

Raliul Bucovinei – povestea continuă după 34 de ani

Caravana Campionatului Național de Raliuri Betano încheie anul competițional 2022 într-o zonă de poveste, pe traseele superbe ale Bucovinei. Nici nu se putea un loc mai frumos, mai ales că piloții, copiloții, mecanicii, arbitrii, oficialii federației, organizatorii și toți ceilalți implicați au îndurat destule intr-un nou an marcat de pandemia provocată de virusul Covid.

Județul Suceava e o gazdă obișnuită cu întrecerile automobilistice. În anii ’80 s-au organizat etape din campionatul național de raliuri, însă din anul 1987 nu au mai existat competiții oficiale la această disciplină. Regiunea este renumită pentru etapa de drift de pe Transrarău, deși sunt sute de km de drumuri perfecte pentru a fi transformate în probe speciale pentru un raliu. Acest important detaliu i-a convins pe reprezentanții clubului XS MOTORSPORT să ducă mai departe povestea Raliului Bucovinei, poveste oprită în urmă cu mai mult de 3 decenii chiar înaintea ediției cu numărul 10. Și, pentru că niciodată nu e prea târziu, ediția aniversară are loc la finalul lunii octombrie, pe 29 și 30, vineri și sâmbătă, cu o întrecere ce se anunță a fi extrem de atractivă atât pentru competitori, cât și pentru fanii motorsportului.

„Idea organizării unui raliu în județul Suceava a apărut în urmă cu 3 ani. În 2020, etapa a fost inclusă în calendarul federației, însă pandemia ne-a împiedicat să ducem planul la îndeplinire. Sunt fericit că am reușit în acest an, chiar dacă virusul ne face, în continuare, probleme. Noi, cei de la XS Motorsport, venim în Bucovina cu toate cunoștințele în materie de organizare raliuri la cel mai înalt nivel și suntem convinși că ne vom bucura de un eveniment reuțit, mai ales că avem parte de susținerea autorităților, cărora le mulțumim și le apreciem implicarea.”

Dan Codreanu – manager Raliul Bucovinei

Probele de concurs sunt organizate pe asfalt, pe traseul dintre Sadova și Sucevița pe 30 octombrie, iar municipiul Suceava găzduiește Rally Show-ul pe 29 octombrie. Parcul Service și festivitatea de premiere au ca locație municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Raliul Bucovinei este a X-a etapă din Campionatul Național de Raliuri Betano 2022 și este organizat de XS Motorsport în colaborare cu Consiliul Județean Suceava, primăriile municipiilor Suceava, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, sub egida Federației Române de Automobilism Sportiv. Mașina oficială a competiției este Toyota.


Programul Raliului Bucovinei

Harta Generală – Raliul Bucovinei


Raliul Bucovinei – raliu de 10!

Ediția 2021 a întrecerii din județul Suceava e marcată de numărul 10. Este etapa a 10-a a Campionatului Național de Raliuri Betano 2021 și este pentru a 10-a oară când se organizează oficial o etapă din Campionatul României în Bucovina. Organizatorii au ținut să marcheze revenirea Sucevei printre gazdele competiției interne grație implicării Consiliului Județean Suceava, a primăriilor Suceava, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei: taxa de participare este 0 pentru toate echipajele înscrise. Mai mult decât atât, primele 15 echipaje înscrise la Rally2 vor beneficia și de cazare gratuită pe durata competiției.


Raliul Bucovinei – suficiente repere de neratat

La 34 de ani de la revenirea județului Suceava între gazdele etapelor din campionatul național, organizatorii au pregătit o configurație deosebită a competiției.

Joi, 28 octombrie, la ora 13.30, pe platoul din Câmpulung Moldovenesc, unde vor fi parcul service și festivitatea de premiere de sâmbătă seara, va fi organizată conferința de presă la care vor participa sportivi și organizatori. În partea a doua a zilei de joi, echipajele vor face recunoașterile probelor speciale.

Vineri, totul se mută la Suceava. La prânz, mașinile de concurs vor fi supuse verificărilor tehnice inițiale. De la ora 13.30 începe Suceava Rally Show. După prezentarea oficială, echipejele vor parcurge traseul special amenajat pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei.

Sâmbătă e lupta cea grea cu secundele. Încă de dimineață, echipajele vor lua startul pe prima Proba Specială – SADOVA (12,3 km) spre Paltin, probă urmată de PS2 -CIUMÂRNA, spre Sucevița. În imediata vecinătate a renumitei mănăstiri e regruparea, după care concurenții vor parcurge cele două probe în sens invers, spre Sadova, probe numite SUCEVIȚA, respectiv PALTINUL. După oprirea în Parcul Service din centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc, concurenții mai au două treceri pe PS Paltinul, cea din urmă fiind Power Stage, cu punctaje suplimentare pentru primii clasați.


Raliul Bucovinei – peste 200 km și 4 competiții în una singură

Raliul Bucovinei va pune punct sezonului 2021, astfel că la finalul competiției vom afla configurația clasamentelor în acest an. Competiția contează și pentru campionatul raliurilor pe asfalt, campionatul vehiculelor istorice, campionatul de Rally2 și, desigur, campionatul de raliuri.

Cea din urmă etapă a Campionatului Național de Raliuri Betano 2021 propune participanților un total de 81,70km de concurs împărțiți în 6 probe speciale, 4 dintre ele distincte, PALTINUL (12,20km) urmând a fi parcursă de 3 ori. Celelalte probe sunt SADOVA (12,30km), VATRA MOLDOVIȚEI (16,50km) și SUCEVIȚA (16,30km). Suprafața de rulare este asfalt.


BUCOVINA – ȚINUT DE POVESTE

Județul Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, cea mai mare regiune sub aspectul numărului de locuitori și a suprafeței deținute. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, județul îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acestuia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.

Mănăstirile pictate, ouăle încondeiate, portul popular, bucătăria tradițională și tradițiile folclorice, precum și ornamentele astronomice bucovinene care se regăsesc pe casele din Bucovina, constituie comori de patrimoniu românesc.

Bucovina a constituit nucleul Țării Moldovei în secolele XIV-XVI, aici fiind situate vechile capitale domnești Siret și Suceava și unele dintre cele mai importante mănăstiri ctitorite de voievozii din dinastia Mușatinilor (Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița sau Humor).

Pe aici treceau drumurile comerciale spre Polonia și nordul Transilvaniei și tot aici activa una dintre cele mai vechi și bogate eparhii ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, Episcopia de Rădăuți.

Istoria Bucovinei ca entitate distinctă începe în anul 1774, odată cu anexarea celei mai mari părți a ținuturilor Cernăuți și Suceava și a fostelor ocoale, devenite ținuturi, Câmpulung – Cernăuți (sau Câmpulung Rusesc) și Câmpulung – Suceava, de către Imperiul Habsburgic.

În hărțile secolului al XVIII-lea, toponimul „Bucovina” (Bukowina Wald, Bois de Bukawina etc.) desemna zona împădurită aflată la nord-est de Cernăuți, între Sadagura și Hotin. Ulterior, în timpul administrației austriece, numele a ajuns să fie folosit pentru întregul teritoriu moldovenesc alipit.

Din martie 1849, Bucovina devine provincie autonomă cu statut special, depinzând direct de coroana imperială austriacă. Bucovina era împărţită în două ţinuturi – Suceava şi Cernăuţi. Oraşul Suceava era reşedinţa ţinutului cu acelaşi nume, cuprinzând mai multe ocoale

Unirea Bucovinei cu România a creat cadrul naţional propice dezvoltării mai rapide a societăţii româneşti contemporane şi din acest punct de vedere se poate aprecia că unirea din 1918 a deschis şi un nou capitol în istoria ţinuturilor Sucevei.

În ajunul celui de-al doilea război mondial, oraşul Suceava era mai mult un centru negustoresc, unde se făcea schimbul produselor din zona de munte şi de câmpie, industria oraşului fiind reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, o mică fabrică de zahăr, una de vopsele minerale, o presă de ulei, două tăbăcării şi mai multe ateliere meşteşugăreşti.

După cel de-al doilea război mondial, Suceava cunoaşte o dezvoltare economico-socială, la început ca regiune cuprinzând şi zona Botoşani, apoi ca judeţ din anul 1968 (fără judeţul Botoşani), astfel că în partea de nord-est a oraşului, pe malul Sucevei şi în vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a ţării (fabrici de hârtie, de prelucrare a lemnului, piese de schimb pentru maşini şi utilaje, sticlărie, industrie alimentară, industrie uşoară).

Județul este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi – Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană.

În domeniul culturii, judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă. Mănăstirile Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna și Humor, precum şi Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin pictura interioară şi exterioară, prin colorit. De asemenea, trebuie menţionate aici cele 8 biserici pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii:

  • Biserica “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” de la Arbore;
  • Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Mănăstirii Humor;
  • Biserica cu hramul „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița;
  • Biserica “Sfânta Cruce” de la Pătrăuți;
  • Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota;
  • Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Suceava;
  • Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneț;
  • Biserica „Învierii” a Mănăstirii Sucevița.

Un rol important în viaţa culturală îl au instituţiile de cultură, pe raza judeţului existând 29 de muzee și colecții publice. De remarcat este Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică și Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura Humorului, Centrul de ceramică neagră de la Marginea, precum şi muzeele mănăstirilor Putna, Suceviţa, Moldoviţa și Dragomirna. Alături de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labiş, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu, Simion Florea Marian, Eusebiu Camilar, ce constituie o bogată zestre literară, etnografică şi muzicală precum şi principalele atracţii turistice ale judeţului.

Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement.

Știați că…?

  • Bucovina este un model de toleranță etnică și religioasă, în care trăiesc mai bine de 10 grupuri etnice, fiind supranumită „Elveția Orientului” sau „Europa în miniatură”?
  • Denumirea de Bucovina este derivată de la termenul slav „buk”, ce înseamnă „fag”, regiunea fiind cunoscută sub denumirea de Ţara Fagilor?
  • Bucovina din zilele noastre este împărțită între două state, sudul acesteia formând cea mai mare parte a judeţului Suceava (România), iar nordul său fiind inclus în regiunea Cernăuţi (Ucraina)?
  • Din punct de vedere administrativ, Bucovina este alcătuită din judeţul Suceava, mai puţin zona Fălticeni?
  • Judeţul Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, după Timiş, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării?
  • Peste 52% din suprafața judeţului este ocupată de păduri, acestea reprezentând peste 7% din potenţialul silvic al României, Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară?
  • Bucovina are cele mai multe biserici şi mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO din România?
  • Există cea mai veche biserică de lemn din România, Europa şi, după ultimele ipoteze, chiar din lume – Putna (1346)?
  • Bucovina are peste 20 de rezervaţii naturale floristice, forestiere, geologie şi mixte?
  • Staţiunea turistică Vatra Dornei are cel mai pur aer din România?
  • Animale precum ursul, lupul, cocoşul de munte şi râsul încă se mai găsesc în libertate în pădurile Bucovinei?
  • Parcul Național Călimani, aflat pe teritoriul judeţului Suceava, include cel mai mare crater vulcanic din România, cu un diametru de circa 10 km, fiind unic în Europa și în lume, considerat atipic din punct de vedere al climei și reliefului, al peisajului, florei și faunei?
  • Unul dintre cele mai practicate meşteşuguri este încondeiatul ouălor, la Vama şi Moldoviţa existând două muzee ale oului încondeiat?
  • Există peste 1000 km de trasee montane omologate şi trasee de ciclism montan?
  • Există peste 500 de monumente istorice?
  • În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei este singura cetate din România, și se pare că și din Europa, care găzduiește expoziții permanente amenajate pe ruine?
  • Muzeul de Istorie, cel mai recent renovat muzeu din țară, este unic la nivel național ca mod de prezentare și interactivitate?

You may have missed