Raliul Bucovinei: Ghidul punctelor de atracție

PALMA

Reprezintă punctul de atracție de pe probele Vatra Moldoviței și Sucevița, o zonă foarte atractivă pentru turiști și, la Raliul Bucovinei, pentru spectatori. Într-un peisaj superb, oferă o foarte bună vizibilitate, astfel încât fanii motorsportului pot urmări evoluția echipajelor pe câteva sute de metri.

Pasul Ciumârna (numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine și care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei.

Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Poiana Prislop (1180 m altitudine, spre sud-est) și Poiana Ursului (1130 m altitudine, spre nord-vest), între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest).

În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar Palma. Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori de drumuri care s-au întâlnit aici venind din direcții opuse, și-au strâns mâinile în semn de terminare a șoselei și de depășire a dificultăților aceastei lucrări.

*****

TREI MOVILE

Este punctul cel mai înalt de pe probele Sadova și Paltinul. Chiar în vârf există un spațiu larg, astfel încât spectatorii pot vedea mașinile de concurs atât pe urcare, cât și pe coborâre.

Pasul Curmătura Boului (numit și Pasul Trei Movile), este o trecătoare situată în Carpații Orientali la 1040 m altitudine pe Drumul Național 17A, care traversează Obcina Feredeului și leagă Valea Moldoviței de cea a Moldovei.

Pasul unește comunele sucevene Vatra Moldoviței și Sadova, respectiv orașele Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți.

Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Trei Movile (1156 m altitudine, situat spre nord-vest) și Deia (1200 m altitudine, situat spre sud-est), între satele Paltinu (spre nord-est) și Sadova (spre sud-vest). În apropiere se află pasurile Ciumârna – spre nord-est, Pașcanu – spre nord-vest și Mestecăniș – spre sud-vest.

*****

TRANSRARĂU

Reprezintă noua probă a Raliului Bucovinei. Traseul cu plecare din Pojorâta este deosebit pe toată lungimea sa, dar mai ales în a doua parte, unde lipsa vegetației înalte și relieful în amfiteatru natural permit spectatorilor să urmărească evoluția echipajelor pe o lungime însemnată a probei.

Transrarăul (DJ175B) este o șosea montană care face legătura dintre Valea Bistriței și Valea Moldovei.

Drumul pornește din Pojorâta, urcă Munții Rarău până în apropiere de Pietrele Doamnei – Rarău și apoi coboară spre Valea Bistriței, până în localitatea Chiril.

Pentru turiști, noua șosea ușurează accesul către cabana Rarău, Pietrele Doamnei și Mănăstirea Rarău.

*****

VATRA DORNEI

Este gazda Shakedown-ului, pe un traseu recent modernizat, pe malul Râului Bistrița, spre Dorna Arini. Drumul, cu o suprafață impecabilă, este îngust și virajat, ceea ce va solicita la maximum aptitudinile piloților.

Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor. Localitatea este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă nordul Moldovei de Transilvania. Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B, care asigură legătura cu județul Neamț.

Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel – 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru – 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc – 1.149 metri).

Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei Ieremia Movilă.

*****

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Este gazda principală a Raliului Bucovinei 2022. În zona centrală a municipiului vor avea loc startul festiv, parcul închis și festivitatea de premiere. În imediata vecinătate a primăriei a fost configurat traseul Superspecialei, programată vineri seara. De asemenea, municipiul Câmpulung va găzdui comandamentul raliului și parcul service.

Câmpulung Moldovenesc, până în 1950 Câmpulung, uneori Câmpulung-Bucovina, în germană Kimpolung, este un municipiu în județul Suceava, Bucovina, România.

Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea central-vestică a județului Suceava. Orașul este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei.

Zona locuită a localității se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta.

Legenda spune că dintre toți cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata sa au fost libertatea și pământuri, iar căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze, a ajuns și în ținutul unde astăzi e orașul Câmpulung Moldovenesc, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!”

*****

About Post Author